Trezire, tramvai, patru ore de birou sau de uzină, masă, tramvai, patru ore de muncă, masă, somn; şi luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, în acelaşi ritm — iată un drum pe care îl urmăm cu uşurinţă aproape tot timpul. Dar într-o zi ne pomenim întrebându-ne «pentru ce?» şi totul începe o data cu această oboseală uimită; «începe», iată lucrul important. Oboseala se află la capătul faptelor unei vieţi maşinale, dar ea inaugurează în acelaşi timp mişcarea conştiinţei. Ea o trezeşte şi provoacă urmarea. Urmarea, adică întoarcerea inconştientă în lanţ sau trezirea definitivă. După trezire vine, cu timpul, consecinţa ei: sinuciderea sau vindecarea.
🐾❤️ – Când trăiești lângă oameni prietenoși, sinceri, desculți ca și tine, lângă muzica ce trece prin tine lăsând liniștea să te mângâie,... o eternă armonie , un balsam cu miros plăcut. Am nevoie de cineva care să mă vadă, de cineva care să mă audă, de cineva care să știe cum mă simt. Și să rămână acolo cu înțelegere, cu acceptare, căci doar asta poate susține vindecarea emoțională. Fiecare dintre noi are nevoie să fie OM... atât ! Restul... vin și se duc
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.