De mică a dat dovadă de un talent precoce pentru sculptură. La acea vreme femeile nu erau admise la academia de arte plastice, dar s-a făcut o excepție pentru Camille. Așa l-a cunoscut pe Auguste Rodin, un sculptor celebru stabilit în cercurile artistice pariziene, devenindu-i mai întâi eleva și în cele din urmă iubita sa. Relația cu Rodin va fi una copleșitoare dar și chinuită de prejudecățile societății și de respingerea familiei lui Camille care a dezaprobat relația ei cu Rodin.
Multe dintre lucrările lui Rodin au fost create împreună cu Camille, dar în timp ce Rodin a primit onorurile, Camille a trăit în umbră, acceptând să-l împartă cu o altă femeie, cu care a avut un fiu. În cele din urmă Camille rupe relația cu sculptorul, tocmai atunci mama lui Camille, căreia îi era rușine de comportamentul fiicei sale, a decis să o închidă într-un spital de boli psihice.
Ea nu va mai ieși niciodată de acolo;încercările de a spune clar că nu este nebună sunt inutile, această femeie genială va rămâne segregată timp de peste treizeci de ani într-o cămăruță mizerabilă. „Mi se reproșează că am trăit singură, că am pisici acasă, că am suferit de iluzii de persecuție! Pe baza acestor acuzații sunt întemnițat ca infractoare, lipsită de libertate, de hrană, de foc. De unde o asemenea ferocitate umană?”
În cele din urmă, uitată de toată lumea, s-a stins din viață în 1943, după treizeci de ani de închisoare. Trupul său este îngropat într-o groapă comună, fără ca vreun membru al familiei sale să participe la înmormântare. Astăzi i s-a făcut în sfârșit dreptate și lucrările ei sunt expuse alături de cele ale lui Rodin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.