vineri, 16 iulie 2010

ELENA TOMA : Îmi vreau mările înapoi

Eram între două lumi, înspăimântată ! Moartea Mădălinei Manole mă şocase cumplit. Nu-i înţelegeam gestul. Nici acum, nu cred că s-a sinucis. Am trăit experienţe asemănătoare, în ce priveşte a locui cu soacra şi soţul, sub acelaşi acoperiş se întâmplă inimaginabilul. Dintr-o dată, tot ce nu mi-am putut aminti, ani la rând, m-a năpădit pur şi simplu. Curgeau imagini, cuvinte, o întreagă harababură. Gânduri, melodii, viaţa toată, parcă, se scurgea prin inima mea, adevărat bazar al întâmplărilor. Singură, în spatele gratiilor de la fereastră, prizonieră a propriei mele existenţe, simţeam că mă sufoc. Amintirea vie a Mădălinei, ultimele discuţii pe care le-am avut cu Şerban Georgescu mă cutremurau. Aveam nevoie să vorbesc cu cineva, să mă ţină lucidă, să nu o iau razna. Eram prinsă între două lumi. Trei.
Câte o lume, pentru fiecare femeie ascunsă de entitatea mea.
Admirabil gestul colegului tudor65 căruia îi dedic această pagină, în semn de recunoştinţă pentru amabilitatea de a fi lângă mine, virtual.
tudor65, mulţumesc. Mi-ai fost de real ajutor. Mare parte a multor amintiri au revenit, în clipele în care, disperată, te rugam să stai cu mine, să nu mă laşi singură. Memoria mea îşi renăştea prelungirile. Pluteam pe mările lumii albastre. Lumea apelor mi-a ascultat cântecele.

Îmi vreau mările înapoi
Să mă trezesc pe noi începuturi căzută din claustrofobia nocturnă din marginea vieţii.
Să simt iar nisipul cald pe malul mărilor verzi-alb-astre
Să-mi liniştesc sufletul în pasul de dans ca o reverenţă
Îmi vreau mările înapoi
Să pot stinge lumea de lacrimi ascunsă sub gânduri
Să dansez prin sălile de dans ale dorinţelor


Ada Bojana 1981 - Marea Adriatică

Bat Yam 1988 - Marea Mediterană

Bosfor 1990

Marea Neagră - 1970

Izmir 1990 - Marea Mediterană

Istanbul 1990 - Marea Marmara


Kusadasi 1990 - Marea Mediterană

Tel Aviv 1989 - Marea Mediterană

Insula Ada 1981 - Marea Adriatică





4 comentarii:

  1. Tu, creaţia mâinii Mele...!

    Cine e fără păcate,
    Cine sfânt îşi poate zice,
    Să-şi ia crucea azi în spate
    Şi Golgota s-o ridice?

    Cine, lumea să o lase
    ar putea? Făţărnicie!
    Fiindcă ştiu, ai bani şi case,
    nu crezi tu în veşnicie!

    - Doamne, vino în viaţa mea!
    De câte ori tu nu ai spus;
    - Şi ieri am fost la poarta ta,
    dar ai trecut, privind pe sus!

    - Doamne, nu, ieri nu te-am văzut!
    La poarta mea... un cerşetor,
    atât era, când am trecut.
    Şi eu ce sunt, investitor?

    - Ai văzut? Acel biet sărman
    eram Eu, obosit, flămând;
    Un colţ de pâine sau vreun ban,
    erau mult? M-ai lăsat plângând!

    Ploaia ce cădea-n rafală
    erau lacrimile-Mi grele
    Că tu Mă ţineai afară,
    tu, creaţia mâinii Mele...!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt un om viu

    Sunt un om viu.
    Nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.
    Abia am timp să mă mir că exist, dar
    mă bucur totdeauna că sunt.

    Nu mă realizez deplin niciodată,
    pentru că
    am o idee din ce în ce mai bună
    despre viaţă.

    Mă cutremură diferenţa dintre mine
    şi firul ierbii,
    dintre mine şi lei,
    dintre mine şi insulele de lumină
    ale stelelor.
    Dintre mine şi numere,
    bunăoară între mine şi 2, între mine şi 3.

    Am şi-un defect un păcat:
    iau în serios iarba,
    iau în serios leii,
    mişcările aproape perfecte ale cerului.
    Şi-o rană întâmplătoare la mână
    mă face să văd prin ea,
    ca printr-un ochean,
    durerile lumii, războaiele.

    Dintr-o astfel de întâmplare
    mi s-a tras marea înţelegere
    pe care-o am pentru Ulise - şi
    bărbatului cu chip ursuz, Dante Alighieri.

    Cu greu mi-aş putea imagina
    un pământ pustiu, rotindu-se
    în jurul soarelui...
    (Poate şi fiindcă există pe lume
    astfel de versuri.)

    Îmi place să râd, deşi
    râd rar, având mereu câte o treabă,
    ori călătorind cu o plută, la nesfârşit,
    pe oceanul oval al fantaziei.

    E un spectacol de neuitat acela
    de-a şti,
    de-a descoperi
    harta universului în expansiune,
    în timp ce-ţi priveşti
    o fotografie din copilărie!

    E un trup al tău vechi,
    pe care l-ai rătăcit
    şi nici măcar un anunţ, dat
    cu litere groase,
    nu-ţi pferă vreo şansă
    să-l mai regăseşti.

    Îmi desfac papirusul vieţii
    plin de hieroglife,
    şi ceea ce pot comunica
    acum, aici,
    după o descifrare anevoioasă,
    dar nu lipăsită de satisfacţii,
    e un poem închinat păcii,
    ce are, pe scurt, următorul cuprins:

    Nu vreau,
    când îmi ridic tâmpla din perne,
    să se lungească-n urma mea pe paturi
    moartea,
    şi-n fiece cuvânt ţâşnind spre mine,
    peşti putrezi să-mi arunce, ca-ntr-un râu
    oprit.

    Nici după fiecare pas,
    în golul dinapoia mea rămas,
    nu vreau
    să urce moartea-n sus, asemeni
    unei coloane de mercur,
    bolţi de infern proptind deasupra-mi...

    Dar curcubeul negru-al ei, de alge,
    de-ar bate-n tinereţia mea s-ar sparge.

    E o fertilitate nemaipomenită
    în pământ şi-n pietre şi în schelării,
    magnetic, timpul, clipită cu clipită,
    gândurile mi le-nalţă
    ca pe nişte trupuri vii.

    E o fertilitate nemaipomenită
    în pământ şi-n pietre şi în schelării.
    Umbra de mi-aş ţine-o doar o clipă pironită,
    s-ar şi umple de ferigi, de bălării!

    Doar chipul tău prelung iubito,
    lasă-l aşa cum este, răzimat
    între două bătăi ale inimii mele,
    ca între Tigru
    şi Eufrat.
    (Nichita Stănescu)

    GB-e-Doby

    RăspundețiȘtergere
  3. Catalin Moscovici19 iulie 2010 la 15:47

    Teacher:
    - Can you tell the name of 3 great kings who have brought happiness & peace in to people's lives?

    Student: (Bula)
    - Smo-king, Drin-king & Fuc-king...

    RăspundețiȘtergere
  4. Catalin...

    :) era nevoie si de un banc, si ar fi fost pacat sa ramana citit numai de mine, pe mess. sa daruim, iubesc sa bucur. multumesc.

    RăspundețiȘtergere

NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.