pe malul Dunării se sting lumini
din umbră voi prinde clipa de aripi
să-mi fie reazem la rădăcina timpului
sosit cu tălpile desculțe ca un amant
rătăcit în amintirile mele
🐾❤️ – Dumnezeu este dragoste - ,,Crăciunul este pentru totdeauna, nu doar pentru o zi, este dragoste, dorinţa de a trăi împreună, de a dărui, toate acestea nu sunt de pus deoparte ca nişte clopoţei, lumini şi beteală argintie într-o oarecare cutie pe un raft. Binele pe care îl faci pentru alţii este binele pe care ţi-l faci ţie.” Norman Brooks
luni, 27 iulie 2020
sâmbătă, 25 iulie 2020
”La Cina” Micului Paris, pe urma titanelor muzicii românești
Sosirea mea în București, 1971, Micul Paris al Europei, s-a bucurat de succes. Două etape la concursul muzical Steaua fără nume, organizat de Televiziunea română, mă propulsase printre tinerele talente ale vremii. Viața era frumoasă. Străzile curate, parcuri îngrijite, verdeață din abundență, magazinele aprovizionate, piețele pline de tot ce era mai bun în gospodăria țăranului venit la oraș să-și vândă marfa. Primăverile înmiresmate aveau alt parfum.
joi, 23 iulie 2020
Elena Toma : Nu haina îl face pe om. Fericirea mi-a pierdut adresa
Banii nu sunt un criteriu neapărat pentru a -ți permite să porți o vestimentație frumoasă. Pe scena festivalului de la Amara, 1973, purtam o rochie lungă, o mătase fină, dar cu desene aiurea. Păcat de model, (creație proprie, har, care, la nevoie, se contura - cloș, de sub bust, mânecile, evantai lung de vreo 20 cm., la modă , pe atunci. Cusută în grabă, material cam bălțat, gri argintiu cu șuvițe negre, albe, combinat, aș zice băbesc, pe bune, (ales, cumpărat, din motive lesne de înțeles, de croitoreasă, o prietenă a mamei), părea cam pentru nuntă, botez, nu pentru o scena de anvergura celei de la Amara.
Elena Toma - LECȚII DE VIAȚĂ CU IZ ROCOCO
E vorba aia : nu aduce anul... ce aduce ceasul. Frumușică, adolescentă în toată regula, pentru prima oară, am îmbrăcat deux pièces, vestimentație ce urma s-o port în drum spre Oradea. ( vezi poza ) - 1971, anul marilor proiecte, care aveau să-mi schimbe definitiv orizontul. Laureată a câtorva festivaluri naționale de muzică ușoară, reprezentantă a județului Dâmbovița, iată-mă la Oradea, însoțită de mama, fericită să mai plece și ea din închisoarea căsniciei care-o îmbătrânise prematur.
joi, 16 iulie 2020
Edgar Cayce – Efectele rugăciunii “Tatăl nostru”
“Edgar Cayce, celebrul medium american consideră că modalităţile de pătrundere a bolilor şi suferinţei corpului uman, sunt urmarea “otrăvurilor cognitive”, secretate de gândurile negative. Astfel în Statele Unite s-a lansat o adevărată campanie a optimismului şi celebrul îndemn “think positive” s-a popularizat tot mai mult în rândul oamenilor. Cayce spunea: Gândind pozitiv putem vindeca, gândurile optimiste având puterea de a acţiona benefic asupra organismului reglând activitatea glandelor vitale. Cayce recomanda pentru aceasta un mijloc simplu şi fundamental de meditaţie, prin intermediul rugăciunii Tatăl Nostru.
luni, 13 iulie 2020
Elena Toma - Fără identitate
intrată în eclipsă luna părea un păianjen
agăţat de cerul înclinat pe o margine
rămaşi fără chip sub pelerina întunericului
nu mai ştiam care dintre noi este cel adevărat
pierduţi în înfăţişări fără identitate
plutim deasupra pământului împovărat de blesteme
agăţat de cerul înclinat pe o margine
rămaşi fără chip sub pelerina întunericului
nu mai ştiam care dintre noi este cel adevărat
pierduţi în înfăţişări fără identitate
plutim deasupra pământului împovărat de blesteme
sâmbătă, 11 iulie 2020
Miss Lizzi ... vă salută :)
Veneam pe alea dintre blocuri. Mai aveam de parcurs o mică distanță, până la Palatul Culturii Mele, garsoneira care-mi știe lacrima, zâmbetul. Supravegheate de o bunică, trei fetițe se jucau cu un pisic abia răsărit, cu ochișorii abia mijiți. Pisicul, orbecăind, rătăcit, striga după mămica lui.
- Doamnă, ce faceți cu pisicul ăsta ? E al d-voastră ? Îl luați acasă ? întreb, cu sufletul atârnând de mila pisicului.
- Nu, vai de mine, nu-i al meu și nici nu-l iau acasă. Nu mă lasă fiul meu să aduc animale în casă.
Mioara și Thury Șrefan, 40 de ani de prietenie și colaborare artistică
Dragii mei, am plăcerea să vă prezint un cuplu de aur al scenei românești, Thury Ștefan și Mioara, prietenii mei de peste 40 de ani, din vremea când, în programele artistice naționale și internaționale evoluam împreună, dar și ale teatrelor bucureștene, în celebrele baruri de noapte din București, Athenee Palace, Atlantic Bar, Continental, Melody, emisiuni tv, spectacole cu public, etc, ei cântau și dansau, eu doar cântam, alături de marile voci ale muzicii ușoare, Aura Urziceanu, Aurelian Andreescu, Doina Badea, Cornel Fugaru, trupa Sincron, Gil Dobrică, Mirabela Dauer și mulți alții.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)