La Târgovişte, de "chef "se pune... la Piteşti, plouă cu spume :) - Elena Toma

După ce am respirat în linişte, tot privind fotografiile colegilor mei din clasele 5-8, firesc, le-am trimis vestea apariţiei, pe blogul meu, a primului meu comentariu scris abia azi. Reacţia lor nu a întârziat să apară. Prima care m-a sunat a fost Lucica Matei, roşcată, foc ! :) Trebuie spus: Lucica Matei şi Posteucă Ion, zis şi Gogo:), sunt cei care, alături de Mariana Badea, au trudit pentru organizarea evenimentului. Lucica m-a anunţat că, împreună cu Anca Iliescu şi alţi câţiva,  se vor regăsi,  în seara aceasta. Regreta, ca şi mine, că nu puteam fi alături de ei. 

Emil Marinescu, cel mai înalt din grup, i-a invitat la aniversarea zilei soţiei sale. Ştiind că Anca Iliescu era deja la petrecere, m-am grăbit să iau legătura cu ea, pentru a-i transmite şi eu felicitări soţiei lui Emil. Faza a fost de scenariu de film. Emoţionată, am format numărul de telefon al prietenei mele. Cum numai ea răspunde, m-am grăbit să comunic urările mele pentru soţia lui Emil.

 - Alo ! Scumpa, transmite şi din partea mea cele mai sincere urări, sărbătoritei...

- Alo ! Cu cine doriţi să vorbiţi, mă întreabă o voce necunoscută :)))

Surpriză ! La telefon, răspunsese un bărbat. Am crezut că am greşit numărul şi mă grăbeam să închid, din motive lesne de înţeles; sunasem în altă reţea şi cartela mea e aproape terminată. Am răspuns, la fel de politicos...

- Bună seara ! Stimate domn, mă scuzaţi pentru deranj ! O caut pe Anca Iliescu.  Cred că am greşit numărul !:), spun, aproape bâlbâindu-mă, înfundat.

- Un moment, vă rog ! "Anca, cineva doreşte să vorbească cu tine", aud vocea adresându-se prietenei mele.

- Alo, da ! Ce faci, cum te mai simţi, Elena ? 

Surprinsă, o întreb, grăbită, cine e domnul care a răspuns la telefon !?

- Este Emil Marinescu. Vrei să vorbeşti cu el ?

- Desigur ! Tocmai doresc să-i transmit gândurile mele pentru soţia sa.

- Aşteaptă o clipă, te rog. Emil, eşti solicitat ! Elena Toma vrea să-ţi vorbească... aud pe Anca adresându-se colegului nostru.

- Alo ? Sărut mâinile, doamnă !

- Emil, dragule ! Cum mi te adresezi !?:)) Emil, sunt Elena Toma, colega ta, 

din clasa a-5-a. Spune-mi pe nume, omule ! :))) 

- Păi, mai întâi, se răspunde politicos, ca unei doamne, şi apoi... ca unei colege,  urmează să-ţi zic pe nume, sau : " ce mai faci, fă-i, colego, " şi aşa mai departe.:)))

- Ha, ha, ha ! Nebun  frumos ! Ce dor îmi este de voi ! E ziua soţiei tale, aş vrea să-i urez şi eu, ca tot omu', alea, alea... :)) Să fiţi fericiţi, să vă iubiţi, să vă ajute Dumnezeu ! 

- Mulţumesc, mulţumesc ! Ai lipsit de la revedere. Dar nu scapi ! Organizăm alta. Data viitoare, să nu mai lipseşti.

- În mod cert, voi veni, cu ajutorul bunului Dumnezeu. Nu am făcut faţă situaţiei. Regret ! În amintirea mea, toţi aţi rămas inocenţi, la vârsta de 12-14 ani, colegii clasă, de joacă ! Nu-mi puteam imagina alte chipuri, realitatea mea refuza să accepte, la vremea aceea, trecerea timpului. Dar ... mi-am revenit. Nu voi lipsi. Abia aştept să vă revăd ! Vă iubesc ! Îmi este tare dor de voi. Doamne, ce amintiri frumoase avem !

- Păi, vezi ? Ai atâtea de povestit, şi tocmai ai lipsit! Ai grijă de tine. 

Eşti tu mai sensibilă, de asta te-au prăbuşit emoţiile. Uite, vorbeşte cu Anca. Te pupăm, cu toţii. 

Zâmbind, reiau dialogul cu prietena mea, Anca Iliescu. O rog să-mi dea la telefon pe soţia lui Emil. Deşi -i spusesem lui Emil că doresc să-i adresez soţiei sale câteva cuvinte, nu m-am  întrebat, până acum:), de ce Emil a omis:)) Nu e uşor, după mai bine de 45 de ani, să comunici firesc, fără emoţii. Dar, la dat sfaturi, a fost bun :)))

       

        

        Distinsă doamnă Marinescu, 

                încă o dată, vă urez 

                LA MULŢI ANI !

 Nebunii frumoşi dintr'a 5-a D
http://elenatomaxxl.blogspot.com/2011/06/nebuni-frumosi-dintr-5-d-privindu-va-m.html 


                    ...................va urma........................