"După ce mă duc, să faceți o fântână pe un drum secetos, dornic de apă.”
Iar, când trăia și făcea bani, banii nu se prea lipeau de ea. Ce făcea cu banii? Tot felul de omenii făcea. După un turneu în Bulgaria, a donat tot ce câștigase unei bulgăroaice care o însoţise. Când a cântat la Feteşti Sat, a donat toate încasările pentru reparaţia acoperişului sălii în care plouase tot concertul. La un concert de la Cluj a scris bilete „de cabină“ cu rujul, ca să intre studenţii pe gratis. Altăoară, într-un prag de iarnă în care n-avea nici lemne, nici palton, i-a dat birjarului ei, Ion, toţi banii, ca să treacă iarna cu tot cu ai lui.
Când diplomații îi umpleau cabina cu flori, ea le dădea Mariţei florăreasa, să le vândă a doua zi.
În ’39, în vremea concentraţiei, a cântat undeva lângă Gara de Nord. La 1 noaptea, a ieșit, a văzut soldaţii, s-a întors în cârciumă și l-a pus pe patron să-i poftească înăuntru şi să-i omenească în contul ei.
Era mai mereu la Capşa, unde mânca rar, dar unde dădea întotdeauna bacşişuri mari şi unde plătea şi consumaţiile altora.
Dilema scrie și cum a adoptat o codană dintr-o familie sărmană din Hodoni, Timiş, şi a adus-o la şcoală la Bucureşti, ca pe fiica ei.
Se povestește mult despre Maria Tănase. Legende, fapte demonstrabile, presupuneri, zămisliri… În fotografie, Maria Tănase cântând pentru soldații români de pe Frontul de Est, 1942.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.