am fost doua simfonii intr-o frantura de lacrima... te-am adunat picatura cu picatura din noduri de dor am atins Lumina cu gandul la inima ta mi-am rastignit dorinta prin tacere
NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.
Octombrie-a lăsat pe dealuri
RăspundețiȘtergereCovoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă-a dragoste cocoşii.
Mă uit mereu la barometru
Şi mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.
Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile...
Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.
Şi cum abia pluteşte-n mers
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -
Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorït
A doua oară...
George Topârceanu - Octombrie
am fost doua simfonii intr-o frantura de lacrima...
RăspundețiȘtergerete-am adunat picatura cu picatura din noduri de dor
am atins Lumina cu gandul la inima ta
mi-am rastignit dorinta prin tacere
TU