Elena Toma - timpul ne mângâie dumnezeieşte

                                                        timpul a uitat să plece

                                                          a rămas în patratul meu cu gratii jucăuşe
                                                          din nevoia de echilibru
                                                          desenat pe fiecare petec de dorinţă

                                                          stau cu Dumnezeu la fereastră
                                                          în aşteptarea ta număr orele adormite 
                                                          printre perne de cobalt
                                                          cruci de fum pironite mă vor naşte

                                                          vei simţi degetele mele apăsate pe inima ta
                                                          între aceşti pereţi învăţăţi pe dinafară
                                                          aici este popasul cu glezne de nesomn
                                                          liniştea creşte la rădăcina pătrată

                                                           timpul ne mângâie dumnezeieşte

VEDETELE ZILEI, la Palatul Culturii Mele 🙂

VEDETELE ZILEI, la Palatul Culturii Mele

Am petrecut momente de reală desfătare, cu mult răsfăț, alint, drăgălășenie. M-a vizitat ” Voinicel ” , mai noul meu iubițel, un superb Bichon havanez, suflețel adoptat de familia dragei mele Cristina Dumitru, nășica pisicuței Miss Lizzi. Doamne, ce ne-am mai drăgostit, ce ne-am pupat, îmbrățișat, ca la sărbătoare Plin de neastâmpăr, se zbătea în îmbrățișarea mea, neștiind ce-l aștepta: cel de-al patrulea vaccin

Proaspăt îmbăiat, corconit, iubit, primenit, era așteptat de doctor, la un nou control și vaccinul dătător de sănătate. M-am despărțit cu greu de micuțul mei iubit. După plecarea lui, m-am întors la blânduțele mele, pisicuțele maidaneze, pe care le hrănesc, non stop, pe pervazul ferestrei Palatului Culturii Mele, așa, frumos, la înălțimea parterului predispus la viol de domiciliu. Deja sunt BUNICĂ.