Iertați-mă, sunt și eu om !

” Uneori îmi vine să scriu, alteori îmi vine să cânt, de cele mai multe ori îmi vine să tac. Iertați-mă, sunt și eu om !” Nicu Alifantis

Răsfoiam pagini virtuale. Deodată, am tresărit. Priveam chipul din imagine și nu-mi reveneam. Nicu Alifantis, de nerecunoscut. Mi-e greu să-i văd ridurile, zâmbetul trist. Îmi amintește de scena festivalului Nufărul alb, Tulcea, 197o, 71, 72 - tineri, frumoși, mesageri ai cântecului, în marea competiție națională, dornici să câștigăm trofeul Nufărul alb.

Cu chitara sub braț, în mare alai, petreceam serile pe malul Dunării. Vocile noastre răsunau în noapte, târziu. Angela Ciochină, Dumitru Lupu, Jeanina Matei, Doina Moroșanu, în așteptarea premiilor, trăiam momente unice, azi amintiri.

De mult, nu mai ies din casă. Am mai ieșit uneori și m-am speriat. Ajunsă acasă, m-am proptit în oglindă. Nu, nu am riduri, tenul nu este marcat de riduri, doar părul alb și neputința fizică mă doboară. Am îmbătrânit și nu vreau să mă văd așa. Dacă fac câțiva pași pe afară, apar, răsărind din neant bătrâneii, bătrânicile, semenii mei. Doamne, străzile sunt pline cu vărstinici ! Gârboviți, abia târându-și picioarele obosite, se prăbușesc pe băncile abia încăpătoare să-și odihnească trupul neputincios. Mă doare să văd atâta bătrânețe, mă doare să-mi amintesc că și părul meu a albit. Și neputința mă doboară. De aceea, nu mai ies la plimbare, nici la cumpărături. Mă ajută Cristina, ea îmi asigură pâine, alimentele. Privesc trecerea toamnei arămii pe fereastra larg deschisă. Palatul Culturii Mele geme odată cu mine. Am renunțat, amânat revederi cu persoane dragi de care mă despart anii. NU am putere, în fața trecerii vremii și peste chipul lor. Le păstrez amintirea primelor întâlniri. Văzându-l acum pe Nicu Alifantis cerându-și iertare, am lacrimi. Nicu... prietene ! Cine, ce să-ți ierte ? Cântecele tale, glasul tău frumos, versurile tale, tu, întreaga ta ființă, tu... întreg, rămâi în conștiința iubitorilor cântecului de calitate. Nicule, te ascult cântând ... și plâng. Suntem tineri, frumoși !

Nu este greu să fim buni. Nu este greu să îmbrățișăm. Nu este greu să ștergem lacrimi. Nu este greu să ne vorbim frumos. Nu este greu să ajutăm. Nu este greu să ascultăm. Nu este greu să iubim. Nu este greu să dăruim. Nu este greu să fim Oameni!