Tare-am fost

Tare-am fost, un om ca nimeni altul,

Un sucit mereu, un strâmbă-drum,

Mi-am dorit, când eram jos, cu-naltul,

lar de-acolo, unde sunt acum.

Toata viaţa mi-o trăii bolnavă.

Am fost mare, doar când eram "mic."

Am suit când am căzut din slavă

Şi-am căzut voind să mă ridic.

N-am cerut la nimeni niciodată,

Chiar de-a fost să rabd, în viaţa mea.

Am dat totul fără nicio plată,

Nevoind nimic să mi se dea.

N-am lovit în nimeni.

Mai-nainte

Am izbit în mine pentru-a şti

Cât ar fi durerea de fierbinte

Pentru-acel pe care l-aș lovi...

Am trecut prin toate totdeauna

Ne-nsemnat, mereu un suferind,

Un vulcan, afară stins într-una,

Înăuntru, însă, clocotind...

Vigil Carianopol.