Fericirea, la marginea satului
A trecut o veșnicie ! Satul Cuza Vodă din marginea Dâmboviței, mărginit de râul Colentina și parcele acoperite cu porumb, orz, floarea soarelui, grâu, întinse lângă verdele islazului înverzit cu miros reavăn de pământ rămas în urma amintirilor continuă să-și spună povestea. O poveste de dragoste, poate cea mai frumoasă, sădită în sufletul a doi tineri de bunul Dumnezeu. Marin, din neamul înstărit al lui Mitroi, tânăr flăcău, puse pe jar inima mai multor fete adunate la horele din sat în alegerea viitorilor parteneri de viață. Înalt, cu ochii căprui, bine legat, gospodar, trudea alături de părinți pe întinsul ogorului moștenit de la străbunici.
