vineri, 20 octombrie 2017

Elena Toma : Parcă a fost ieri...

În urmă cu 47 de ani, pe scena Festivalului Național de Muzică Ușoară ” Cântecul orașului” organizat de municipiul Râmnicu Sărat, obțineam primul meu premiu într-o competiție națională. Au urmat alte 15 festivaluri, premii, trofee, debutul la Steaua fără nume, concurs organizat de Televiziunea Română, 1971, drum presărat cu succes spre viața de artist profesionist.
În pragul zilei mele de naștere, la împlinirea a 64 de ani, toamna arămie invadată de soare, cer senin și mari emoții, mi-a purtat pașii spre începuturi. Însoțită de criticii literari Aureliu Goci și Marin Ifrim, cu sprijinul bunului prieten și colaborator Marian Ilie, iată-ne la Centrul Cultural ” Florica Cristoforeanu”, așteptați de dl. Vasile Ghinea, poet, prozator și bun cronicar, președinte al Cenaclului literar ”Alexandru Sihleanu” din Râmnicu Sărat. Era anunțată dublă lansare de carte: ” Când Dumnezeu te mângâie”, autor Elena Toma și ” Tristeți pontice ”, autor Marian Ilie




Pe treptele clădirii, cu un buchet de crizanteme, m-a întâmpinat dl. Mihai Sarca alături de alți câțiva membri ai cenaclului literar. 
În scurt timp, iubitorii de carte s-au grupat în jurul nostru. Amiaza zilei scăldată în lumina Domnului mi-a încântat sufletul. Greu de crezut, în aceste vremuri gri, iubitori de carte, în orașele de provincie. Dar, ca de fiecare dată, dragostea învinge. 

  
Am avut plăcerea să-i cunosc pe animatorii evenimentului, dl. prof de chitară Sorin Călin, zis Fulgerică :) și Frățilă Genovel, vechi și drag prieten, premiat internațional, autor de haiku. Refrene muzicale îndrăgite oferite de micuța Anya Bunduc și rockerul  Manea Agheana au fost răsplătite cu aplauze, ( Iubire, bibelou de porțelan ) iar inima mea s-a mai născut o dată, în timp ce, în acompaniament de chitară, participanții la eveniment îmi cântau ” Mulți ani trăiască ” 




Nu am avut aniversare mai frumoasă. Am simțit mângâierea bunului Dumnezeu, ca un dar divin, încununat de apariția total neașteptată a dragilor mei prieteni, d-na Clara Popescu din Ploiești, d-na Cristina și dl. Marian Matei, din București. Precum Cei Trei Crai de la Răsărit, se poziționaseră în fața mea, aproape acoperiți de un coș uriaș de crizanteme. Mi-au dat lacrimile. 


                                           Dragi prieteni, în numele prieteniei, vă iubesc ! 
                                                                                     Elena Toma