Anul 1970 avea să-mi producă o surpriză de proporţii uriaşe. La cei 17 ani ai mei, pentru prima oară ţineam în braţe un bebeluş de numai un an. Îmbrăcat în hăinuţele pe care le adusesem în dar, părea imaginea din reclamele pentru nou născuţi. Flori, mama lui, m-a primit, în vizită, cu tristeţea unui gând rămas neîmplinit, viaţa fiind mai puternică, destinul urmându-şi cursul, nestingherit de lacrima sufletului.
