duminică, 29 mai 2011

Rătăcite printre maci - Elena Toma



Într-o noapte, am visat un lan de maci acoperindu-mi orizontul.
Îi priveam fascinată, neîndrăznind să-i ating. Credeam că atât de mult roşu viu numai în vis îmi poate desfăta sufletul. Mi-a amintit de "Rătăcită printre maci", fotografie folosită pe o pagină a blogului, nu demult. Am simţit dorinţa de a atinge şi eu, nu numai cu privirea, splendoarea roşu pigmentat cu negru, pe verde crud al florilor de mac. Imaginea lor era cu atât mai frumoasă, întregită de nudul femeii parcă pictată de roşu aprins, ca o necesară pată de culoare pentru maci. Mă-ntrebam: ce sentiment o încerca pe tânăra nesfiită de blândeţea macilor, bucăţi desprinse, parcă, din inima ei !?! 

    http://elenatomaxxl.blogspot.com/2010/05/rotundul-chemarii-din-radacini-fara.html


Ieri, 28 mai, în drum spre Ploieşti, invitată să particip la dubla lansare de carte semnată Cristian Petru Bălan, emoţionată, la culme, visam cu ochii deschişi. Aveam să întâlnesc alt uriaş, care îmi va revigora inima, fermecându-mă cu cele mai alese scrieri, imagini, cuvinte, aşa cum mi se întâmplă de fiecare dată... copleşită de minţile superioare. Din nostalgia profundă în care mă cufundasem, m-a trezit nimeni altul decât roşul aprins al lanului de maci, coborât din visul meu, întins covor de roşie lumină prin gândurile mele. 

                               Timpul a uitat să plece, cum am mai scris eu pe undeva. 
                               Împreună, am alergat printre florile răsărite şi pentru mine. 


                                                          timpul a uitat să plece
                                                          a rămas în patratul meu cu gratii jucăuşe
                                                          din nevoia de echilibru
                                                          desenat pe fiecare petec de dorinţă

                                                          stau cu Dumnezeu la fereastră
                                                          în aşteptarea ta număr orele adormite 

                                                          printre perne de cobalt
                                                          cruci de fum pironite mă vor naşte

                                                          vei simţi degetele mele apăsate pe inima ta
                                                          între aceşti pereţi învăţăţi pe dinafară
                                                          aici este popasul cu glezne de nesomn
                                                          liniştea creşte la rădăcina pătrată

                                                           timpul ne mângâie dumnezeieşte


                                        Parcă mâna lui Dumnezeu îi aşezase în calea mea.  

Macii sunt fotografiati de Ile Sima din Piteşti.

Un comentariu:

  1. Mac-mac

    În tramvaiul care duce
    Din Lipscani în Ghica Tei
    Plin cu lume anonimă
    De bărbaţi şi de femei,
    La o staţie din centru
    Sau de prin împrejurimi,
    S-a urcat o cuconiță
    Cu superbe rotunjimi,
    Trup felin, plin de ispite
    Dar, rotund şi voinicel
    Parcă-ar fi sculptat de dalta
    Lui Rodin sau Praxitel.

    După ea, se urc-un tânăr -
    Tip de donjuan sadea -
    Care nu ştiu din ce pricini
    Se cam îndesă în ea.
    Doamna foarte indignată
    L-a privit cu mult temei
    Însă tot mai mult măgarul
    Se-ndesa în... viaţa ei
    Că deodată cuconița
    Nu s-a mai putut abţine
    Şi i-a spus:
    - Ascultă june,
    Nu te simţi sau nu ţi-e bine?
    Ce te-ndeși ca la pomană
    Când nici nu ştiu cine eşti
    Cu metode de-astea brute
    Crezi c-ai să mă cucereşti?
    Află că sunt doctoriţă
    Chiar de nu m-arată fața
    Şi-ţi fac una s-o ţii minte
    Toată viaţa, toată viaţa!
    Că de mai m-atingi o dată
    Peste trup sau peste braţe
    Ţi-o tai jos, în bucăţele
    Imediat şi-o dau la raţe!

    Iar femeile vreo zece
    Din tramvaiul cel sărac,
    Începură toate odată:
    Mac, mac, mac, mac!

    (Ion Pribeagu)

    RăspundețiȘtergere

NOTĂ: NOTĂ: Blogul nu acceptă comentariile ANONIME, NU răspunde pentru opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului comentariului.