marți, 10 iulie 2018

Elena Ioniță : România este un fel de fortăreața Bastiani a lui Dino Buzzati din Deșertul tătarilor.


România este un fel de fortăreața Bastiani a lui Dino Buzzati din Deșertul tătarilor. Locul unde nu se întâmplă nimic de fapt.
Dar toți rămânem captivi în așteptarea unor fapte nemaivăzute, iluzorii.
Tăriceanu arată ca un bătrân general ramolit, sclerozat veșnic amenințat de fantasmele unui stat paralel.

Ca un leu năpârlit, degradat, ros pe dinăuntru așteaptă ca acest dușman numit statul paralel să fie înfrânt, distrus, anihilat, iar el eroul să " moară" pe câmpul de luptă ca un Salvator al unui neam părăsit de soartă.
Acest neam care stă după perdele și golește peturile de bere, mahmur, cu mințile rătăcite.
Și dihorul Dragnea a plecat plin de speranță că ceva extraordinar se va întâmpla în viața lui searbădă, monotonă de băiat de prăvălie.
A furat cu hărnicie, umilință, tot ce se putea fura așteptând ziua cea mare.
Iată că a îmbătrânit într-un an cât alții în zece și a ajuns unde și-a dorit.
Dar este deja bătrân, obosit, stors de bucuria de a trăi. Și din dihorul de altădată țeapăn, mândru a rămas doar o umbră cu voce stinsă și dinți tociți.
Vin alții din spate, tocmai acum când undeva departe în zare se văd tătarii gonind. Pe cai nărăvași clocotind de tinerețe și nerăbdare.
Ochii lui abia mai văd, inima abia mai bate și iată că nici bine nu se întunecă și deja unii se pregătesc să-i ducă pe umeri trupul inert.