joi, 28 iunie 2018

Harry Ross - Aforisme noi

De când genialul Will a murit, veacurile au încărunțit, iar un alt Shakesspeare nu s-a ivit.

Dacă omul ar rămâne precum se naște pur și nevinovat, lumea ar fi un paradis,  deschis pentru orice vis.

Potopul a fost primul care a vrut să înece omul.


Evreilor li se reproșează deșteptăciunea. Un păcat mai mare n-ar putea  avea

În picăturile de rouă străluceste o dinineață nouă.

Mâna face și tot ea desface.

Ochiul  vede dar nu totdeauna crede.

Gura vorbește,  gura rănește.

Comunicăm omenește, ca să știm ce anume altul ce gândește.

Spiritul nu vorbște, dar gândește și cântărește.

Ceea ce-i vizibil e și plauzibil


Când marile puteri se unesc,  la nevoile omenirii nu prea se gândesc.

Convulsiile în politică stârnesc o  stare critică.

Scandalurile în căsnicie distrug și brumele  de armonie.

Ceea ce apa ia odată nu se întoarce niciodată. Dacă e să vină norocul, să aducă măcar
ce așteaptă omul.

Nu miracolul ne lipsește, ci efectele lui  celeste.


Din toate lipsurile avem câte ceva. Orice adaos ne va ruina.

Poruncile dumnezeiești turnate în cuvinte rămân până astăzi sfinte.

Deși li s-a făcut dreptate, părțile în conflict ies de la jurați  nemulțumiți și supărați.

Rațiunea moțăie, căci somnul o ronțăie.