Tot azi îl amintim și pe Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboștița, Albania - d. 27 noiembrie 1972, București. A fost un poet, dramaturg, eseist, povestitor, scriitor și traducător român de clară origine aromână membru al Academiei Române.
S-a născut în ținutul Korcei, și a fost al doilea din cei 12 copii ai negustorului Gheorghe (Ghergo) Eftimiu (bunicul se numea Eftimie (Timco) și ai Mariei (născută Cociu), zisă și Economu, fiică de preot. Între anii 1895-1897 urmează clasele primare în limba greacă, în comuna natală. În anul 1897 este înscris, în București, la școala primară de pe strada Silvestru, stradă, unde tatăl avea o băcănie. Se stabilește definitiv în România în 1905.
Crizanteme - Victor Eftimiu
Aşteaptă-mă diseară la fereastră
cu ochii trişti, cu fruntea visătoare...
am să-ţi aduc un braţ de crizanteme,
să-mpodobim iubirea care moare...
Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme...
sunt flori târzii, sunt florile din urmă,
în viaţa lor e moartea primăverii,
cu viaţa lor iubirea ni se curmă...
Aşteaptă-mă diseară la fereastră
cu fruntea-n mâini, cu ochi pierduţi în vis -
am să-ţi aduc un braţ de crizanteme
și cel din urmă cântec ce ţi-am scris...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.