duminică, 7 ianuarie 2018

Ioan Botezătorul din Pundak Ein Karem


Și tot Dumnezeu, în încercările LUI pogorâte asupra spiritului meu, mi-a purtat pașii într-un peisaj de vis, adevărat Rai, un sat arăbesc, Pundak Ein Karem, aproape de Ierusalim, locul în care s-a născut Ioan Botezătorul. Zăceam, amorfă, amnezică, pe un pat alb într-o cameră albă, ( de aici ideea că mă cam iubește ALB ăsta )
:) după cca doi ani de la accidentul de mașină suferit în 10 iulie, 1991, în Israel. Ajunsesem în Pundak Ein Karem adusă de o familie de evrei români, Ivan și Ziva, Ivan fost bucătar al restaurantului Continental- București, cel mai elegant, luxos restaurant din Tel Aviv unde mă prinsese, în contract ARIA, revoluția română din 1989. Nu-mi amintesc cum am ajuns la mila celor doi. Cert este că, după doi ani de la accidentul care mi-a curmat cariera artistică, sănătatea, familia, viața, atunci agonizam, amnezică, alături de muncitorii români angajați, la negru, să lucreze în restaurantul românesc deschis de Ivan și Ziva, în Pundak Ein Karem, str: Hamayan 13, în parteneriat cu Oscar, alt evreu român, mare șulfă, escroc, etc.
La parterul clădirii în forma de L era restaurantul, la etaj erau camere de cazare pentru muncitori, iar între laturile L o frumoasă grădină de vară care deservea evreii din Ierusalim și nu numai, de Sabat, sau chiar și în timpul săptămânii.
Restaurantul se afla la doi pași de ”Mary”s Spring”, izvorul din care Fecioara Maria a băut apă, abia sosită în Ein Karem, trimisă din Nazaret de îngerul Gabriel să se convingă cum că mătușa ei, Elisabeta, stearpă, bătrînă, cu îngăduința Domnului, era însărcinată și urma să nască pe Ioan, vărul său, cel ce avea să pregătească calea nepotului, Mântuitorului Iisus Hristos, după cum spune legenda. Apa acestui izvor a fost singurul meu medicament, ( în afară de xanax prescris de medicii care aveau tot interesul să mă țină zevzeacă, năucă, doar, doar crăpam și scăpau de plata despăgubirilor de accident ). Zilnic, timp de un an, mă târam cum puteam și turnam pe cap, corp, apa prinsă-n căușul palmelor, rostind Tatăl nostru, cerând iertarea greșelilor, clamând dragostea nețărmurită pe care, contrar suferințelor, o purtam Domnului Dumnezeu, în ce mai rămăsese din sufletul meu prăbușit în uitare. Apa curgea, pe trei izvoare, sub turnul unei moschei ridicată de turci în perioada cuceririi Palestinei, actual Israel.
 Pe lângă izvor, se formează o alee care duce la Biserica Ioan Botezătorul ridicată peste zidul rămas din casa în care s-a născut Ioan Botezătorul din părinții Zaharia, soțul Elisabetei, sora Anei, mama Fecioarei Maria, biserica fiind ridicată de arabi, evrei și nu numai trecuți la creștinism. Din fotografii se poate vedea cărarea, aleea asfaltată, care duce spre biserică, intrarea în curtea bisericii, plăci comemorative scrise în mai multe limbi și chiar în limba română, picturi murale, etc.

Bolnavă fiind, de pe patul pe care zăceam, vedeam, pe fereastră, turla bisericii Ioan Botezătorul. Clopotele băteau, la ceasuri diferite ale zilei, jos, în grădina restaurantului, cânta Whitney Houston ”I Will Always Love You”. Trăiam o disperare. Clădirea restaurantului ridicată în apropierea izvorului se poate vedea, fotografia făcută bisericii, zonei respective, de pe acoperișul restaurantului. Clișee din viața mea aprindeau lumini în sufletul meu, speranța că poate nu eram cea care zăcea acolo uitată de toți și de toate, ci traversam o lecție a vieții, pe care voi reuși s-o înțeleg. Eram amnezică, dar rațională :)
 Mi-am pus atunci întrebarea: de ce a trebuit să ajung eu lângă acea biserică ? Așa am decis să urc acea culme deluroasă pentru a intra și a vedea cu ochii mei istoria locului sfânt. Ajutată de românii care lucrau la restaurant, după un an de ședere în Pundak Ein Karem, am urcat, cu chiu, cu vai, până am intrat în curtea bisericii.





Ajunsă în fața altarului, m-am rugat bunul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul meu, mulțumindu-i pentru toate suferințele, lipsurile de tot felul, convinsă că sunt încercări ale LUI, spre a vedea dacă, și eu, precum biblicul, încercatul Iov , îi rămân credincioasă. De atunci, toate persoanele care au contribuit și contribuie și acum la refacerea mea fizică, morală, spirituală, majoritatea poartă numele Ion, Ioana, Ionela, Oana, Ioan, etc. La mulți ani, cu mulțumire și prețuire sărbătoriților Sf. Ioan, trimiși de Dumnezeu în calea mea întru a-mi fi protectori, sprijin la greu. Locul în care mă aflu acum strălucește în lumina albă a soarelui. E primăvară, în Trivale

Un comentariu:

  1. Geta Tuderascu Am fost si eu pe aici....atit de frumos!
    Îmi place
    · Răspunde ·
    1
    · 3 minute
    Administrează
    Elena Toma
    Elena Toma am descris bine ? înseamnă că ați trecut pe strada Hamayn ? Mai e acolo restaurant ? Ați băut apă din izvor ? :)
    Îmi place
    · Răspunde · 2 minute
    Administrează
    Geta Tuderascu
    Geta Tuderascu In 2015 am fost...da,era
    Îmi place
    · Răspunde · 1 min
    Administrează
    Elena Toma
    Elena Toma vaaaaaiiii.... iată, adevărul spus de mine, confirmat de dvs..
    Îmi place
    · Răspunde · Chiar acum · Editat
    Administrează
    Geta Tuderascu
    Geta Tuderascu Emotii si lacrimi,fara nr...
    Îmi place
    · Răspunde · Chiar acum
    Administrează
    Elena Toma
    Scrie un răspuns...

    Elena Dan
    Elena Dan Sunteți un om minunat,Dumnezeu va avea grijă cu siguranță de dvs,sa va facă o viață ușoară și fericită,cu mult respect,va îmbrățișez cu drag!
    Îmi place
    · Răspunde ·
    1
    · 4 ore
    Administrează
    Elena Toma
    Elena Toma
    Îmi place
    · Răspunde · 4 ore
    Administrează
    Vlad Ilie
    Vlad Ilie Viziunea medievala conform careia Dumnezeu e atat de barbar incat CHINUIE oameni pentru a testa credinta e la fel de desueta precum credinta ca daca te duci saptamanal la biserica e indeajuns pentru a-ti garanta un loc in dreapta Sfantului Petru. Chit ca la biserica te duci doar sa-ti barfesti vecinele...
    Îmi place
    · Răspunde · 14 minute
    Administrează
    Elena Toma
    Elena Toma Vlad, când ÎL vei cunoaște pe Dumnezeu, îți vei aminti cuvintele de azi :)
    Îmi place
    · Răspunde · 12 minute · Editat
    Administrează
    Vlad Ilie
    Vlad Ilie Pe un astfel de Dumnezeu nu ma intereseaza sa-l cunosc. E mai rau decat un parinte care-si bate copilul pentru ca "O fi facut el ceva". Nu-L judec, insa nu ma intereseaza. Mai bine cu pacatosii in partea ailalta.
    Îmi place
    · Răspunde · 8 minute · Editat
    Administrează
    Elena Toma
    Elena Toma Vlad Ilie , vai , Doamne... !
    Îmi place
    · Răspunde · 3 minute
    Administrează
    Elena Toma
    Scrie un răspuns...
    Botoaga Daniel
    Botoaga Daniel MINUNAT !
    Îmi place
    · Răspunde ·
    1
    · 32 minute
    Administrează
    Elena Toma
    Elena Toma Dănuț, mîine expediez cartea... :)
    Îmi place
    · Răspunde · 31 minute
    Administrează
    Botoaga Daniel
    Botoaga Daniel Multa santate ! Fa ce poti !
    Îmi place
    · Răspunde ·
    1
    · 30 minute

    RăspundețiȘtergere

NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.