duminică, 30 iulie 2017

ÎNCEPĂTORI ! ATENȚIE, LA NEATENȚIE

ÎNCEPĂTORI ! ATENȚIE, LA NEATENȚIE :)
Nu prea știam cum se servește viața virtuală :) Prin natura profesiei, cu ceva ani în urmă, a trebuit să-mi fac cont și pe Facebook. Acceptam cererile de prietenie, explicația fiind dorința nevoiașilor de a intra în contact cu mine pentru emisiunea umanitară tv. Așa credeam, atunci :)
Uimirea mea culminează cu o cerere fabuloasă: generalul George X, din armata SUA. Din poza de profil, îmi zâmbea nu bărbat sforțos, haină militară, stele, trese, alea, alea, pe umerii lui. M-au luat transpirațiile.

De emoție, am dat în bâlbâială, acceptând ”prietenia ”. Dacă cineva mă aborda în privat, prima întrebare a mea era : Cu ce vă pot fi de folos ? Ce dialog puteam avea eu cu un reprezentant al armatei SUA ? Cum am dat accept, ” pac, pac” , vorba știm noi cui, mă apelează don general, în privat. Vorbitoare de engleză, ebraică, oleacă franceză, germană, grație anilor trăiți, cu viză de lucru, în țările respective, prudentă, de curgeau apele pe mine, de atâta prudență, am răspuns primelor întrebări ale distinsului.
Aflai că e mare general de SUA, conduce un detașament prin Irak, divorțat, o fetiță minoră în custodie.
- Bine, coane. Ok, ești mare mahăr. Dar ce cauți matale la fereastra mea, întrebai și eu, dar frumos, elegant, ca un reporter de investigații ce eram pe atunci :) Întrebări și răspunsuri de gagicăreală, nene. Bălării ! Cică, m-a găsit frumoasă, inteligentă, foarte specială, motiv pentru care mi-a cerut prietenia. Să ne cunoaștem, să vină la mine în vizită, să ne iubim ca doi nebuni.
Chiar am transpirat, uluită de tupeu, curaj al unui general din armata SUA. :) Zâmbeam, în sinea mea, încercând să rămân sobră. Altfel, riscam o înjurătură de numa, numa... ”și cine știe ce reclamații mai primesc”, gândeam :)
Hait ! Mă, dă-te dracu, mă găsiși taman pe mine ? Cu pielea burdușită de alifii, copleșită de vicisitudinile vieții, n-ai șansă, puișor. Încerci să-mi pui creierii pe moațe, dar, te asigur, nu ține vrăjeala. Hai să-nchei gluma, mi-am zis, după câteva schimburi de ”amabilitățuri ”. M-am retras, cu rămas bun politicos, dându-mă ocupată, la birou. :) La birou eram, dar în Palatul Culturii Mele, garsoniera în care locuiesc, martora ”cumpenelor ” care-mi brăzdează timpul.
A doua zi, generalul m-a apelat iar. Ca să-nțeleagă că nu sunt doar blondă :) i-am cerut să comunicăm pe webcam, yahoo. Am făcut schimb de adrese și iată-ne face to face :) Același general, într-un birou cu steagul Americii, harta, alea, alea, înțolit cu uniforma SUA, ras, tuns, frezat, mi se adresa, privind într-o parte, fără sonor, motivând că sonorul nu funcționează. Îi cer să-mi facă semn cu mâna, să se uite în webcam, ca și în ochii mei, simțind nefirescul în cele câteva secunde, cât durase întrevederea. Încerca să mă convingă cum că fusesem în direct, dar restricțiile de acolo nu-i permiteau mai mult :)
Uimit că nu-l credeam, folosește numărul de telefon afișat pe site-ul emisiunii noastre tv. Mai mult, îmi trimite ID, poza lui în uniformă, date din buletin, etc. Belisem ochii cât cepele, ezitam între a-l înjura sau a crede. O engleză cursivă, impecabilă, un glas frumos timbrat mă vrăjea la telefon. Nu credeam că așa ceva este posibil pe Facebook. Totuși, nu eram venită chiar cu pluta :) Promițând că revine, închide repede, webcam. În secunda doi, m-am pus pe cotrobăit. Și ia, și scotocește internetul, nene... Mi-a luat câteva ore bune, dar... m-am răcorit :) Am aflat tot: IP, numărul de telefon de la care sunase, foto buletin, etc. Generalul meu iubăreț, care-mi promisese luna de pe cer, fără să știe cui se adresa, era un neica nimeni din Republica Ghana, fraților. Cunoscând tehnica de editare, montaj documentare, interviuri, etc, am înțeles, rapid, pe webcam rulase un filmuleț de câteva secunde decupat dintr-un interviu realizat de o renumită reporteră cu generalul George X, care, într-adevăr exista în Irak. Am găsit, pe Google, și pagina cu buletine de identitate, la discreție, nene ! :) Râdeam singură. Devoalându-i descoperirea, l-am atenționat, în scris, că dacă mă mai deranjează cu o literă, îl reclam ambasadei SUA, de-l află toată Republica Ghana. Și, uite-așa-l pierdui pe don general :) Panarama dracu. :)
Așadar, atenție... cine vă promite marea cu sarea :) Pe mine m-au salvat cunoștințele profesionale, dar nu toate femeile le au.
Elena Toma