miercuri, 26 aprilie 2017

Marian Matei : "Citește o carte!" (nu-i sfat, este o povestire)


Trebuia sa postez ieri povestea petrecuta sambata, dar nu-i tarziu nici astazi, pentru ca ...  Pentru ca habar nu aveam ca sambata ce-a trecut a fost "Ziua internationala a cartii si a drepturilor de autor", dar printr-o intamplare ce trebuia sa se intample am fost prezent la un eveniment cultural petrecut intr-o sala a Muzeului national de arheologie din Constanta.

Pe scurt, am in lista de prieteni o doamna, Elena Toma, cu care am schimbat mici amabilitati si impresii, nu prea multe.
Ei bine, doamna Elena Toma m-a invitat sa particip impreuna cu Cristina la lansarea unei carti autobiografice de-a domniei sale si la lansarea unei carti de poezii a unei fetite, Irina Maria Aldea.
N-am o viata culturala nici macar normala, ba chiar saraca as spune, pentru ca ultima lansare de carte la care participasem fusese in toamna trecuta, la "Iris", a Angelei Tocila, scriitoarea mea iubita.
Pe scurt, am reusit sa-i fac o surpriza Elenei Toma si sa ajung la Constanta, la lansarea cartii sale, impreuna cu prietenele mele, Clara, Patty si vesnica prietena Cristina :) acum si ale sale, sper.
N-o sa lungesc vorba, dar pe langa cei prezenti in sala, oameni de cultura din Dobrogea, inclusiv din comunitatea turco-tatara (s-a citit o poezie si in limba turca), am intalnit in persoana Elenei Toma, un showman perfect, un artist de stand-up comedy cum rar am vazut.
Cartea ei autobiografica "Noaptea nu va mai fi acolo" este o drama cu tendinte spre tragedie, dar povestita pe scurt noua, celor aflati in sala, ne-a smuls hohote de ras iar eu nu rad usor deloc.
Sa faci lumea sa rada povestind o drama personala, este lucru mare si nu sta la indemana oricui, sunt sigur. Daca mai spun ca Elena era racita cobza, cu febra si transpirata toata si totusi a animat sala cu povestirile ei ... E lucru mare, eu in locul ei, ii dadeam pe toti afara si trageam un pui de somn, sa ma refac :)
Mai mult, am aflat cu surprindere despre lumea artistica a anilor '70-80 in care s-a invartit Elena Toma, despre faptul ca a fost o artista pretuita in tara si peste hotare. Sa canti, sa scrii, sa pictezi, sa faci televiziune, radio si multe altele, inseamna har si talent iar ea le are pe amandoua.
Dar, atata cu Elena Toma, pentru ca este un om puternic si pozitiv, care face un lucru rar. Ajuta oameni aflati in suferinta, ajuta copii talentati, ii promoveaza. Asa a facut cu Irina Maria Aldea, pe care a luat-o sub aripa ei ocrotitoare.
O sa vedeti in cateva fotografii o frumusete de fetita in varsta de 11 ani, ce radiaza inteligenta si timiditate. O fetita ce scrie poezii de adult si picteaza, ce-si pune intrebari pe care inca eu nici nu le-am gandit.
Ei bine, nu stiu daca fac bine ca spun, fetita asta frumoasa, Irina, sufera de trombofilie, o boala groaznica pentru oricine, darmite pentru o copila, adica o boala ce se manifesta prin coagularea rapida a sangelui in interiorul corpului, lucru ce poate cauza cheaguri de sange aproape fatale. Nici nu se poate trata in tara noastra. Este opusul hemofiliei, alta boala crunta.. Stii ce spun, Rada Rogojan si acum intelegi de ce ieri am spus ca sunt cu tine.

Las la o parte drama Irinei si inchei povestea de astazi cu mentiunea ca Irina a expus si cateva tablouri proprii, ca ne-a citit o poezie din micul ei volum pe care o sa o postez si eu, si mai spun ca razbate din copila aia frumoasa si talentata o maturitate introvertita, adica intr-un corp de copil se afla un suflet de adult ingandurat si putin trist. I-am cumparat cateva carti impreuna cu Clara si a fost bucuroasa sa ne dea autografe, desi o incerca o timiditate greu ascunsa. I-as fi cumparat toate cartile daca as fi putut, stiind ca banii aceia merg spre tratamentul de care are nevoie pentru a trai.
Iti multumesc, Elena Toma, pentru ziua de sambata, pentru ce faci si pentru ca te-am cunoscut!
PS- ii rog pe cei care au timp, sa citeasca poezia Irinei, "Pierduta in viitor"!
Le va lua un minut din viata, dar poate ca vor face ca mine dupa ce am citit-o.
Cand m-am intors acasa de la Constanta, mi-a venit poezia Irinei in minte si m-am bucurat intens ca o am pe Andra intreaga si fara probleme, ca uit deseori ce lucru minunat este sa ai copilul sanatos, chiar daca nu exceleaza in talente anume, desi toti copiii sunt minunati.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

NOTĂ: Blogul NU răspunde pentru articolele publicate, opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului articolului, comentariului.