duminică, 5 februarie 2017

”Țara asta”, la persoana a III-a

Aud diverse persoane vorbind dezamăgiți sau chiar disprețuitori despre… „țara asta„. ”Țara asta” în sus, ”țara asta” în jos. Că-i așa și așa. ”Țara asta”, la persoana a III-a, singular, sună, cel puțin în percepția mea, ca ceva mai de departe, ceva detașat de tine. Așa să fie? ”Țara asta” este de fapt țara lor și a noastră. Nu ar fi mai corect să vorbească și să vorbim nu de „țara asta”, ci de ”țara noastră”, ca de ceva ce este al nostru, ca ceva ce ne aparține și căreia îi aparținem, și afectiv și efectiv? Fiindcă ea nu e cum am vrea noi nu-i vina ei, ci a noastră, a felului cum o gospădărim, cum ne comportăm, cum muncim, cum trăim, ce idealuri avem, etc. Spuneți ”țara noastră”, că e mai firesc și se va deduce corect că sunteți trup și suflet cu ea și în ea. Aratați că vă pasă, nu de ”țara asta”, ci de ”țara noastră”!
Răzvan Ducan

Un comentariu:

  1. La care "noi" te referi, poete? La "noi" cei din Piata Victoriei, sau la "noi" cei de la Palatul Cotroceni? Suntem deja doua popoare ale aceleiasi foste tari adevfarate, din care unul este virulent, mai bine dotat ca resurse si mai nepasator fata de convenientele sociale si se pretinde mai destept decat celalat. La cat egoism zace in multimea aceea nici nu poti crede ca ar putea constitui un popor. Doua tabere manipulate, una cu iluzii si fara grijile de zi cu zi, cealalta cu grija zilei de maine si gura larg cascata a cosului zilnic. Din pacate, tara asta nu mai e a niciunuia din ei.

    RăspundețiȘtergere

NOTĂ: NOTĂ: Blogul nu acceptă comentariile ANONIME, NU răspunde pentru opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului comentariului.