joi, 2 februarie 2017

M. Ilie ot Potlogi -Cruciada Cavalerilor Iohanniţi



Cruciada Cavalerilor Iohanniţi

Păzeşte, Maică Europă, desferecă-te din lăcate
Că vine oastea cea buimacă de cavaleri împleticiţi
Strivind în iureş sub copite ideea însăşi de dreptate
Ce le-ar steriliza sămânţa – sunt Cavalerii Iohanniţi


Ce-ţi împânziră astăzi harta, plecaţi din biata Românie
Lăsată într-un sfert de secol – iertat să fiu – în curul gol
C-o transformaşi chiar dumitale într-o sublimă colnie
Şi însăţi dumitale-acuma ţi-e cât se poate de nasol

Dar n-am ce-ţi face, Europo, acum sunt chiar satisfacut
Când mi te văd asediată de spectrul larg al nebuniei
Călcată însăţi tu pe coaste de Evul Mediu renăscut
Atât iţi cer acum, bătrâno, să-i ceri iertare României

Şi ca să te conving de-ndată de bunele mele intenţii
Trimit solie către tine această hoardă de golani
Conduşi subtil de Io Han Klaus, un prunc ce-l avortară nemţii
În poala Arcului Carpatic în  urmă cu sute de ani

Primeşte-mi deci prea umil darul şi şterge-te cu el la fund
Sau dă-i un cartier de case în Bruxelles, Viena ori Berlin
Să-şi poata adormi-n tăcere pupila cea cu trupul scund
Pe nestematele-i picioare în legănări ca după vin

Primeşte-l, dar, nu sta pe gânduri, că de dincolo de Ocean
Se-arată-n zare un nor sumbru, purtat pe valuri de Gulf Stream
Deasupra lui, ca Sânt Ilie, pocneşte fulgere – nu-n van –
Trump, Unchiul ce-ale tale trampe le desluşi, precum toţi ştim

Primeşte-ţi dară musafirii, ţi-aduc acasă giuvaerul
Corupţia hidoasă, strâmbă, aşa cum tu ai conceput-o
Imbrăţişează-l voiniceşte pe tristul Io Han-Cavalerul
Şi strânge-l tare, chiar sugrumă-l, de vrei să mai exişti, pierduto!

M. Ilie ot Potlogi
02.02.2017