vineri, 9 decembrie 2016

Edgar Allan Poe - Regret

Tu mi-erai totul, dragoste,
Al sufletului har,
Un verde ostrov în mare, dragoste,
Fântâna si altar,
Încins cu poame dulci si flori,
Flori ale mele doar.
Vis prea frumos spre-a fi putut ...
Sa steie! - Ah, limpede minune!
Ai rasarit, si te-am pierdut!
Un glas din viitor îmi spune:
„Treci, treci”, dar peste Trecut
Sufletul meu ca pe-o genune
Pluteste-amar, apatic, mut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

NOTĂ: NOTĂ: Blogul nu acceptă comentariile ANONIME, NU răspunde pentru opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului comentariului.