joi, 13 octombrie 2011

Nebuni frumoşi dintr-a 5-a :) mâine, 14 oct, ne vom piti în Piteşti - Elena Toma

Ne-am propus să devină un obicei. Dacă timp de 38 de ani viaţa ne-a purtat paşii pe cărări paralele, cel puţin, acum, în amurgul toamnei existenţiale să ne regăsim mai des ::) Începtul a fost mai greu. Vara anului 2011 a debutat cu prima întâlnire a nebunilor frumoşi, colegi, prieteni, elevi ai şc. gen nr. 5 din Târgoviştea natală, cetate de scaun domnesc, oraşul romanţei crizantemelor, turn al nebuniilor noastre:). Întâlnirea a avut loc într-o locaţie din Târgovişte. Deşi eram pregătită să-mi revăd colegii, exact când să purced la drum, făcui greşeala să poposesc, un pic,  în faţa oglinzii:)) Nenorocirea s-a produs, scurt irefutabil. Văzându-mi chipul aburit de...
trecerea vremii, nu am avut puterea să accept realitatea. În timp ce colegii mei se distrau de minune, eu boceam, la Piteşti, proptită pe un colţ al momentului.

A doua întâlnire a avut loc într-un perisaj mirific, pe malul lacului Cernica. Nici nu se putea mai frumos ! Ne-a adunat Dumnezeu exact lângă mânăstirea Cernica, să aniversăm o tânără leoaică, Anca Delia Petruş. Am fost curajoasă şi chiar mândră de mine. De ce ? Am plâns cât cuprinde, înaintea sosirii nebunilor preafrumoşi. Mă asista doar Ancuţa, :)) care-mi tot spunea : " Să nu dea dracii să verşi vreo lacrimă, când ajunge lumea aici " M-am conformat. Am plâns, ca o lady ce se-ntâmplă să mai fiu, uneori:)),  în spatele cortinei :))




Apoi, ne-am regăsit la Târgovişte, într-o amiază de toamnă. De data aceasta ne revedem la Piteşti. Aşadar, dragii mei nebuni frumoşi, pentru întâlnirea de mâine, 14 oct, v-am pregătit ceva . Ne vom piti :))) în mica Olandă a României, oraşul lalelelor. Vă aştept, cu toată dragostea. Dragostea mea e o pală de vânt, atenţie :)) Vom înnebuni şi mai frumos:)) Sper ca surprizele pe care vi le-am pregătit să rămână o amintire vie, pentru restul cât ne va fi dat să mai fim.  Vă iubesc, dragii mei. Mâine, începând cu ora 15, vă pitesc :))). De nu v-o place... :))) Hm ! :)

2 comentarii:

  1. Ce se intampla e o telenovela.Daca o vedeam ,sigur as fi invidiat aceste personaje pentru tot ce traiesc in amurgul vietii.Si incredibil, eu,Luci Balea ,fosta Matei,sunt unul dintre personaje.E minune de la Dumnezeu,este un dar pretios.Traiesc clipele din acea vreme,fara griji,fara poveri,cand ne protejau parintii,cand aveam aripile intinse catre cer si asteptam ne sa ne luam zborul.....
    Draga mea Nuti va iubesc pe toti.
    Impresionant este ca desi fiecare dintre noi am trecut si trecem prin grele incercari,acum suntem niste copii care ne bucuram de aceste intalniri cu sufletul de atunci.
    Copiii nostri nu pot crede ca exista asa ceva.Imi pare rau ca ei nu au prins astfel de vremuri.Dumnezeu sa ne binecuvanteze,
    Cu dragoste,Luci

    RăspundețiȘtergere
  2. Lucica, abia aştept să ...
    lăcrimez, înainte... mâine doresc să savurez momentul. :) Vă aştept, cu toată dragostea.

    RăspundețiȘtergere

NOTĂ: NOTĂ: Blogul nu acceptă comentariile ANONIME, NU răspunde pentru opiniile postate la rubrica Comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine, integral, autorului comentariului.